Antartica

Când mă doare inima, rece ca Antartica
Pansament pe rana mea, vreau să fie numai ea
Când mă doare inima, rece ca Antartica
Pansament pe rana mea, vreau să fie numai ea
Nu mă lăsa, nu, am mers până-n iad
Numai cu ea, până la capăt de dans
Numai cu ea, pot să respir
Numai cu ea, pot să-mi revin

Am închis în cufăr sufletul și dragostea
Pentru c-am simțit prea multe
Care mi-au frânt inima
Numai tu ai cheia să le poți elibera
Că nimic nu mă alină, cum o face vocea ta
Talia și pielea ta, fină ca o catifea
Forme nolibe dе artă, pure ca magnolia
Mă poartă pe valuri calde
Simtе-mi inima cum arde
Nu ne ajunge doar o noapte
Mai stai o eternitate

Când mă doare inima, rece ca Antartica
Pansament pe rana mea, vreau să fie numai ea
Când mă doare inima, rece ca Antartica
Pansament pe rana mea, vreau să fie numai ea
Nu mă lăsa, nu, am mers până-n iad
Numai cu ea, până la capăt de dans
Numai cu ea, pot să respir
Numai cu ea, pot să-mi revin

Poate sunt toxic când te mint
Mai ușor decât să-ți explic
Tot ce fac, doar să mă complic
Când îți spun că încă mai simt
Singurul lucru prezent e absența mea
Îmi spui că-ți lipsesc dar
Nu vrei să vorbim, despre ce simțim
Atunci când nu facem sens
Și nu văd cale să ies dar văd motive să
Fiu aproape de tine
Chiar dacă nu știu cât ne mai ține
Chiar dacă totu' e năruit, să fiu
Aproape de ea

Când mă doare inima, rece ca Antartica
Pansament pe rana mea, vreau să fie numai ea
Când mă doare inima, rece ca Antartica
Pansament pe rana mea, vreau să fie numai ea
Nu mă lăsa, nu, am mers până-n iad
Numai cu ea, până la capăt de dans
Numai cu ea, pot să respir
Numai cu ea, pot să-mi revin