Sfinții nu mor niciodată
„Io, Ștefan voievod, a domnit în țara Moldovei 47 de ani și trei luni și s-a mutat la lăcașul cel veșnic în anul 7012, în luna iulie, ziua a doua, marți, în ceasul al patrulea din zi.”
Timpu-n loc s-a oprit deodată
Ștefan știe clipa ce-a venit
Cu privirea spune blând că pleacă
Toți din jur au încremenit!
Dar glasul lui, al Domnului
Duce mai departe
Îndemn curat, neîntinat!
Moldova nu se-mparte!
O țară-ntreagă s-a adunat la Putna
Să-și plângă Regele ce a plecat
Atâta jale n-a știut Moldova
De când Dumnezeu i-a botezat
Sfinții nu mor niciodată
Ne privesc mereu zâmbind!
Da! glasul lui, al Domnului
Duce mai departe
Îndemn curat, neîntinat!
Moldova nu se-mparte!